În semn de admirație față de acesta stadionul echipei îi poartă numele. În prezent există o echipă de fotbal a primăriei, denumită SCM Argeșul Pitești, care evoluează în liga a III-a. De asemenea, orașul mai are o echipă de baschet, numită BCM U Pitești, dar și o echipă de volei feminin, SCM Pitești. CSM Pitești dispune de o piscină de înot olimpică, iar în Cartierul Tudor Vladimirescu se mai găsește o piscină de înot în aer liber. Pe terenul de tenis din Cartierul Bascov se desfășoară anual Turneul challenger feminin Pitești. Turism[modificare | modificare sursă] Lăcașe de cult[modificare | modificare sursă] Mănăstirea Trivale Biserica „Sfântul Nicolae” Biserica Domnească „Sfântul Gheorghe” (Centru) Biserica „Sfânta Vineri” („Cuvioasa Paraschiva”) Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul” Biserica „Sfântul Haralambie (Mavrodolu)” Biserica de lemn din Pitești-Valea Rea Biserica „Sfânta Treime”[47] Biserica de lemn „Cuvioasa Paraschiva” Biserica „Sfântul Ilie” Biserica „Sf.
Muzeul Județean Argeș[49] - situat în centrul orașului, în clădirea fostei Prefecturi Argeș, construită între 1898 și 1899, în care este amenajată secția de istorie și secția de biologie și știintele naturii. Tot aici, într-o cladire nouă este Muzeul Sportului Argeșan și alte două galerii: Galeria de Numismatică și Galeria Flori de Mină. Teatrul Alexandru Davila Fântâna Muzicală - este situată în Centrul Orașului. A fost terminată în anul 2008 și este cea mai importantă manifestare de la Pitești dedicată Zilei Europei.
Orașul s-a dezvoltat în mod gradat, de la sat și târg ajungând la titlul de oraș, dobândit la începutul secolului al XIV-lea. Prima atestare documentară datează din 20 mai 1388 când domnul Mircea cel Bătrân întărește Mănăstirea Cozia cu „o moară în hotarul Piteștilor". Atestarea documentară de la 1388 a făcut din Pitești, alături de Câmpulung, Curtea de Argeș, Brăila, Roșiori de Vede și Slatina, unul dintre cele mai vechi târguri din Țara Românească. Prima menționare a Piteștiului ca oraș apare la 1 aprilie 1510, într-o carte a lui Vlăduț.
Un alt călător care a vizitat orașul Pitești, în data de 1 aprilie 1827, a fost Charles Colville Frankland. Căpitan de marină, englezul Frankland a făcut o călătorie de studii și agrement în sud-estul Europei și în Orientul Apropiat, în anii 1827-1828, prilej cu care a trecut, la ducere, prin Banat, Transilvania și Țara Românească[26]. Impresiile de călătorie și le-a publicat la Londra, în două volume, apărute în anul 1829.
Stema orașului medieval, descoperită recent de un muzeograf de la Muzeul Pitești, avea reprezentată o cruce, care pare latină. Stema din perioada interbelică avea forma unui scut albastru și un turn medieval pe care se află un vultur ce ține în gheare steagul României. Turnul medieval simbolizează dinastia Basarabilor, cei cărora li se datorează organizarea Țării Românești. Vulturul este simbolul latinității, fiind întâlnit pe mai multe steme din România; acesta întruchipează curajul, puritatea, libertatea, hotărârea și puterea.
În plus, a colaborat la o serie de reviste cu orientare democratică, printre care „Adevărul literar și artistic”, rămânând cunoscut în cultura românească sub pseudonimul Vladimir Streinu. În timpul celor șase ani cât și-a desfășurat activitatea la Pitești, a influențat o serie de personalități, aproximativ din aceeași generație. Printre acestea, amintim pe profesorul Dumitru Al.
Pe Secțiunea 4 Curtea de Argeș - Tigveni licitația s-a finalizat cu semnarea contractului pe 15 noiembrie 2021 cu austriecii de la PORR. Acolo autostrada se află în etapa de proiectare. Pe Secțiunea 3 în luna mai a fost selectat câștigătorul - o asociere de constructori din Italia și România care au câștigat practic cea mai scumpă licitație de autostradă lansată vreodată în România. Pe data de 1 august 2022 CNAIR a semnat contractul cu Asocierea WEBUILD SPA (Astaldi) – TRANCRAD SRL. Pe Secțiunea 2, cea mai dificilă porțiune care trece prin Valea Oltului și presupune realizarea a șapte tuneluri, CNAIR a semnat în luna februarie un contract de 860 de milioane de euro cu o firmă din Turcia.
Fântâna arteziană din Pitești este unică în Europa de Est, are 1. 000 de guri de apă, fixe și mobile, orgă de lumini; presiunea apei se mișcă în funcție de tonalitățile muzicii. Fosta Cameră de Comerț și Industrie Argeș - adăpostește astăzi Casa Căsătoriilor Pitești Planetariu obiectiv digital - unul dintre cele mai moderne din România Statuile lui [Nicolae Bălcescu] si Mircea cel Bătrân - amplasate în centrul municipiului Pitești, în fața primăriei; statuia este o sculptură monumentală din bronz, realizată de Grigore Minea și Aurelian Bolea.
Dispune de numeroase colecții valoroase de arheologie (tezaure din epoca romană de la Rociu și Bălănești), artă modernă și contemporană (picturi din secolele XIX și XX și grafică locală), dar și de o colecție de cărți formată din 18. 000 de volume. Galeria de Arta Naivă Grădina Zoologică - este situată în Pădurea Trivale și este întinsă pe o suprafață de 12 ha. Grădina Zoologică a fost inclusă într-un program de modernizare fără de care ar fi trebuit să fie închisă, deoarece țarcurile animalelor nu îndeplinesc standardele europene. [48] Acum ea deține foarte multe specii și {{|peste 1898 de animale, păsări, reptile și pești. }}citat articol ziarul Argesul Casa unde s-a născut;Alecsandru Chiricescu, Ion Trivale, pictorul Costin Petrescu, Armand Călinescu, Ion Antonescu, pictorul Rudolf Schweitzer-Cumpana.
Printre dealuri se vedeau în toate direcțiile casele de țară cu foișoare ale boierilor, cu mănăstiri, biserici, cu cupole sau cu turle. Țărănimea, de asemenea, își schimbase înfățișarea: portul avea un aer de bunăstare europeană și de neatârnare. Turbanele și căciulile albe de flanelă dispăruseră și fuseseră înlocuite cu haine cafenii, pălării de pâslă, care sugerau împreună idee de climă rece și de popor liber”[25].
Auchan... si viata se schimba! | Hipermarket online
results, fixtures, FC Hermannstadt - Campionii Arges live
HORNBACH - magazinul dumneavoastră online de materiale
Din acea perioadă datează și numeroasele fragmente de zidărie, ceramică și monede. În apropierea orașului, la Albota a existat un castru roman, tabără militară fortificată construită pe granița estică a Daciei romane. Istorie medievală și modernă[modificare | modificare sursă] Trupe germane de ocupație, 1916 Piteștiul a fost reședința temporară a voievozilor Basarab Țepeluș cel Tânăr, Mihnea cel Rău și Vlad cel Tânăr.
Imediat, a fost încercuit de oastea domnitorului Vlad Vintilă de la Slatina (1532-1535), deoarece Gritti avea, în anturajul său, un pretendent la tronul Țării Românești. Zece boieri trădători au fost arestați și executați la Pitești, printre care și Logofătul Vâlsan Furcovici. Alegerea locului pentru amplasarea taberei la Pitești nu a fost întâmplătoare, orașul aflându-se la confluența drumurilor ce duc spre Curtea de Argeș, Târgoviște, Câmpulung și București, aceste orașe deținând, în timp, funcția de reședință domnească. Faptul că voievodul Vlad Vintilă l-a dus pe Gritti la Pitești, unde aventurierul îi prezintă ordinul de mazilire dat de sultan și de unde domnul poruncește ca boierii trădători să fie uciși, constituie o altă dovadă că orașul Pitești nu a fost ales întâmplător.
Aflată în inima orașului, biserica a fost prima compoziție supraetajată pe coloane de cărămidă din Țara Românească. Tot în aceea vreme, orașul a găzduit călători de renume, cum ar fi cronicarul arab Paul de Alep. [9] Orașul Pitești pe o hartă tipărită în 1718 de Constantin Cantacuzino Între 19 octombrie și 8 noiembrie 1714, la porunca domnitorului Ștefan Cantacuzino, Piteștiul l-a găzduit pe regele Carol al XII-lea al Suediei. Acesta venea din Imperiul Otoman și se întorcea spre Pomerania suedeză și era însoțit de numeroase trupe.
Istorie[modificare | modificare sursă] Timpuri străvechi[modificare | modificare sursă] Urme ale existenței omului în această arie datează din paleolitic, aici găsindu-se urme ale culturii de prund, distinctivă pentru activitatea umană din paleoliticul inferior în Europa. [6] Mai târziu, unele descoperiri arheologice au confirmat ipoteza conform căreia, în Antichitate, tribul condus de Dromihaetes (sec. IV-III î. Hr. ) și-a avut rădăcinile în această zonă, tribul fiind identificat cu ordessenii sau argessenii (o populație de pe malurile Argeșului). [7] În perioada daco-romană, teritoriul orașului actual a făcut parte din regiunea Moesia Inferior, iar mai târziu din Dacia Malvensis.
Trei dintre lucrările cunoscute, enumerăm: „Experimentări și realizări în spiritul școlii active” (1930), „Problema interesului și metoda centrelor de interes” (1930) și „Două aspecte noi ale școlii active” (1936)[43]. Absolvent al Liceului de fete din Pitești în anul 1920, după terminarea Facultății de Litere și Filosofie din București, profesorul Nicolae Iordache își va completa studiile la universitățile din Paris și Nancy. Doctor în filosofie la data sosirii sale în Pitești în anul 1933, era deja cunoscut, prin colaborări la o serie de reviste, cum au fost „Convorbiri literare”, „Zburătorul”, „Cugetul românesc”, „Kalende” (din a cărei conducere făcea parte împreună cu Pompiliu Constantinescu, Șerban Cioculescu și Tudor Șoimaru), „Contimporanul”, „Cetatea literară” etc. În timpul stabilirii lui la Pitești, pe lângă activitatea de la catedră pe care a desfășurat-o la nivel academic, a continuat să scrie și să publice.
Pronostic Hermannstadt - FC Arges Pitesti - RueDesJoueurs
În oraș au avut proprietăți numeroși boieri și dregători, dintre aceștia cei mai de seamă au fost Goleștii, Izvoranii, Cantacuzinii, Craioveștii, dar și doi domnitori, Mihai Viteazul (1593-1601) și Neagoe Basarab, acesta din urmă construind între 1512 și 1521 la Pitești curtea voievodală. Pe baza unei mărturii scrise, datând din anul 1640, se vorbea despre numeroasele biserici, dar și de cele 200 de case care adăposteau circa 1. 000 de suflete. În anul 1656, sub domnia lui Constantin Șerban și a doamnei Bălașa, se construiește pe fundațiile unui vechi lăcaș, Biserica Domnească Sfântul Gheorghe.
Voievozi” a fostului schit Meculești Biserica „Adormirea Maicii Domnului” (Trivale) Biserica „Adormirea Maicii Domnului și Sfântul Dimitrie Izvorâtorul de Mir” (Găvana III) Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” - biserica Garnizoanei Pitești (Trivale) Biserica „Sfântul Ierarh Spiridon” (Prundu) Biserica „Sfântul Mucenic Mina” Biserica „Sfântul Pantelimon” (Spitalul Județean Argeș) Biserica „Sfintele Mironosițe” (Găvana) Biserica „Sfânta Mare Muceniță Filofteia” (Războieni) Biserica romano-catolică „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” (Nord) Biserica luterană Biserica „Sfântul Apostol Andrei” (Trivale) Lângă Pitești se găsește unul dintre cele mai mari muzee ale satului românesc, precum și domeniul medieval al Goleștilor (conacul și biserica din secolul al XVI-lea și foișorul unde a fost arestat Tudor Vladimirescu; tot aici este amenajată o expoziție de etnografie și o galerie reprezentând istoria locului) Clădirea penitenciarului în care s-a efectuat experimentul Pitești Tot lângă Pitești se găsește proprietatea Brătienilor de la Florica (casa memorială, castelul și biserica) Monumente și clădiri[modificare | modificare sursă] Galeria de Artă - este situată în fosta Primărie a orașului, construita în anul 1886.
AUTOSTRADA SIBIU-PITEŞTI - ANPM